1 octombrie 2025
Camera de Comerț și Industrie a României a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2025, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a peste 900.000 de bilanțuri financiar-contabile. Cele 13.078 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 287 miliarde euro, în creștere cu 6,07% față de anul anterior. De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 1,37%, ajungând la 25,9 miliarde euro, reprezentând 9% din cifra totală de afaceri. Datele relevă o evoluție pozitivă și în ceea ce privește forța de muncă: cele 13.078 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.393.055 de salariați, cifră în creștere cu 3,77% față de perioada anterioară. Președintele CCIR, Mihai Daraban a delcarat că aceste rezultate demonstrează că situația economică a României nu este deloc atât de sumbră pe cât se vehiculează uneori în spațiul public. Mediul de afaceri românesc dovedește capacitate de adaptare, iar ompaniile noastre continuă să investească, să angajeze și să genereze profit.
Camera de Comerț și Industrie a României realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2025, au fost analizate 917.881 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 356.105 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.
6 octombrie 2025
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României Mihai Daraban, a avut, în data de 6 octombrie o întâlnire oficială cu președintele Camerei Internaționale de Comerț Atameken a Republicii Kazahstan, Murat Karimsakov. Discuțiile au evidențiat dorința ambelor părți de a intensifica cooperarea bilaterală, cu accent pe sectoarele transport, agricultură și energie, avându-se în vedere existența unei relații economice tradiționale între companiile din România și Kazahstan. În cadrul acestor discuții, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat faptul că există mai multe firme românești care lucrează în Kazahstan ca subcontractori, dar este dificil de cuantificat care este valoarea exactă a schimburilor comerciale dintre cele două state, atât timp cât produsele românești sunt prezente pe piața din Kazahstan în formă finită, intrând astfel în contabilitatea altor state. Mihai Daraban a precizat că s-a stabilit ca prioritate de dezvoltare a schimburilor comerciale bilaterale accesarea Mării Negre pe axa Est-Vest, ceea ce va facilita accesul antreprenorilor kazahi pe piețele europene.
7 octombrie 2025
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a avut, în data de 7 octombrie o întâlnire oficială cu guvernatorul regiunii Mangystau prilejuită de semnarea unui acord de cooperare economică între Județul Constanța și regiunea kazahă. Acest parteneriat reprezintă o oportunitate majoră pentru consolidarea relațiilor economice dintre cele două state, prin facilitarea accesului în Portul Constanța al investitorilor din Kazahstan, precum și al celorlalți oameni de afaceri din Asia Centrală. Președintele CCIR, Mihai Daraban a declarat că județul Constanța găzduiește cea mai mare investiție kazahă din România, realizată de compania KazMunayGas, ceea ce demonstrează încrederea pe care partenerii noștri din Asia Centrală o au în potențialul acestei regiuni. Constanța reprezintă un model de complexitate economică, cu activități diversificate în toate sectoarele, iar Portul Constanța are toate premisele să devină un hub regional major, beneficiind de un avantaj competitiv esențial: este atât port maritim, cât și port fluvial, datorită conexiunii cu Canalul Dunăre-Marea Neagră. Reprezentanților Regiunii Mangystau sunt dispuși să includă partea română în negocierile pe care le desfășoară cu China pentru dezvoltarea infrastructurii portuare din regiune. Această deschidere vine ca o recunoaștere a expertizei de înaltă calitate a operatorilor portuari din Constanța și deschide oportunități extraordinare de cooperare trilaterală.
13 octombrie 2025
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a participat, în data de 13 octombrie la o întâlnire oficială cu Ministrul Federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Republicii Austria, desfășurată la sediul Ambasadei Austriei la București. Evenimentul a beneficiat și de prezența Ministrul Afacerilor Externe din cadrul Guvernului României. În deschiderea întâlnirii, președintele CCIR a abordat importanța dezvoltării transportului pe Dunăre, subliniind faptul că România, Serbia și Austria sunt cele mai interesate în dezvoltarea acestui coridor de transport, însă este esențial să aducem toate țările dunărene la masa discuțiilor. Cel mai mare convoi pe Dunăre poate transporta aproximativ 12.000 de tone de bunuri – capacitate echivalentă cu zeci de camioane sau vagoane de tren. Mihai Daraban a subliniat faptul că acesta este un avantaj competitiv major pe care trebuie să îl valorificăm la maximum.
31 octombrie 2025
Camera de Comerț și Industrie a României a luat act de inițiativa legislativă depusă la Senatul României privind modificarea Legii nr. 31/1990, care prevede, între altele, introducerea obligativității atestării actului constitutiv de către avocat, în orice situație, sau a legalizării de către notar sau atestării de avocat a oricărei hotărâri AGA în cadrul unei SRL sau SA, care are o cifră de afaceri peste 400.000 de lei/an. CCIR își exprimă, astfel, îngrijorarea față de această inițiativă, care nu reprezintă decât o împovărare procedurală și financiară nejustificată pentru companii, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, CCIR atrage atenția asupra faptului că această modificare legislativă contravine principiului simplificării procedurilor administrative și al debirocratizării mediului de afaceri, principii consacrate atât în legislația internă, cât și în dreptul european. CCIR constată că prin introducerea acestor obligativități se ignoră experiența practică acumulată de sistemul cameral care, potrivit legii, oferă asistență antreprenorilor pentru constituirea, modificarea și înregistrarea societăților.